Geneză

Azi mi-am văzut viaţa trecând pe lângă mine. Mă privea trumfător, şi îşi flutura mâinile pline de cicatrici în semn de rămas bun. Eu, stăteam desculţă pe treptele de marmură ale palatului , transparentă, îmbrăţişându-mi genunchii şi sprijinindu-mi naiv capul pe umărul drept ,urmărindu-i paşii ce se îndepărtau agale.Mă strâmbam din cauza soarelui arzător ce-mi rănea ochii şi păream un suflet orfan, un suflet ce n-a văzut niciodată marea.
M-am simţit împunsă de la spate. Brusc, m-am trezit din visul meu lucid şi l-am pătruns pe copilul ce stătea mirat în spatele meu cu o privire ce ar fi împietrit-o şi pe Medusa. Îmi întinsese o păpuşă de lemn, dar şi-a retras mâna când mi-a întâlnit privirea şi s-a îndepărtat buimac. Când mi-am întors capul spre direcţia în care s-a îndepărtat copia mea infidelă , aceasta dispăruse.
Micuţa cerşetoare mi-a furat trupul şi a plecat să înfrunte lumea. Mie mi-a rămas corpul ei blajin şi murdar şi o cutie de catifea roşie în care mi-am adăpostit sufletul. Doar mintea mi-e captivă între gratile craniului ei mic , de copilă necoaptă, ce nu poate suporta geniul meu ce are nevoie să se exteriorizeze în afara universului ei mic. Şi totuşi, cumva, hoaţa a reuşit să-mi fure corpul de titan care şi de-abia se obişnuise cu mintea mea greoaie , iar sufletul îl purtam şi pe atunci în aceeaşi cutie de catifea.

Sufletul ei mic şi inocent se va pierde în întunecimea sângelui otrăvit ce i se va scurge prin venele trupului furat şi se va îneca din cauza plămânilor verzi şi mucegăiţi. Trupul meu de titan nu e potrivit pentru o floare delicată ca ea. Curând îşi va ruga moartea.